Acţiunea poluanţilor în timp:
a) continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc)
b) discontinue temporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective care funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
c) accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
Provenienţa poluanţilor:
a) surse de poluare organizate; ∙ surse de poluare cu ape reziduale menajere; ∙ surse de poluare cu ape reziduale industriale.
b) surse de poluare neorganizate :∙ apele meteorice; ∙ centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:a) reziduuri solide de diferite provenienţe; b) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare.
Forma surselor:
a) surse punctiforme (apele uzate menajere, orasenesti, industriale, pluviale si de drenaj) sunt cele colectate într-un sistem de canalizare si evacuate in receptor natural prin conducte sau canale de evacuare.
b) surse de volum – depozitări de deșeuri de origine diferită în preajmă apelor unui lac, iaz.
Răspândurea poluanților:
a) surse difuze de poluare reprezinta emisii evacuate in mediu in mod dispers (care nu descarca efluenti uzati în ape de suprafata prin intermediul unor conducte în puncte localizate).
Pe ansamblu se disting următoarele surse majore de poluare difuză:
Din punct de vedere al modului de propagare, indiferent de geneza acestora, se disting doua categorii de surse difuze diferențiate:
–surse locale – corelate cu solul și scurgerile prin antrenare cu precipitatii, în apele de suprafata sau prin percolare, în apele subterane, aplicarea de pesticide si ingrasaminte minerale fiind un exemplu tipic în acest sens.
–surse regionale și transfrontiere – în aceasta categorie sunt incluse poluare difuze transmise la distanță față de locul de geneza, prin aer, respectiv depunerile atmosferice lichide și solide.