În JavaScript funcțiile sunt definite de programator cu scopul de a fi reutilizate, la necesitate, în script, funcția executându-se prin apelul ei – specificându-i-se numele. În JavaScript funcţia se defineşte utilizând cuvântul-cheie „function”. Urmează denumirea funcţiei şi parantezele rotunde. La definirea funcției se va respecta următoarea sintaxă:
function nume(parametru1, parametru2, …)
{
Bloc-script;
}
Numele funcției poate conține litere, cifre, linia de subliniere, semnul dolarului (aceleași reguli ca şi pentru variabile), dar ar fi bine să înceapă cu o literă. Funcția poate avea, sau nu, parametri. În cazul în care funcția are parametri, aceștia vor fi incluși între parantezele rotunde de după numele funcției, separaţi prin virgulă. Parametrii funcţiei se utilizează ca variabile locale, în interiorul funcţiei. Codul, care va fi executat de funcție se mai numește și corpul funcției, și se încadrează între acolade. Observă aceasta în sintaxă.
Apelul funcţiei
Codul definit în interiorul unei funcţii se va executa doar la apelul funcţiei, prin numele ei. Funcţia poate fi apelată prin câteva metode:
După executarea funcţiei, în urma apelului acesteia, JavaScript va continua îndeplinirea următoarelor instrucțiuni din script.
Instrucțiunea Return
De obicei, funcțiile sunt create cu scopul calculului valorii unei expresii sau prezentării unui anumit rezultat, care trebuie returnat în scriptul de bază. Pentru returnarea unui rezultat din funcție se utilizează instrucțiunea Return. Valoarea se returnează de obicei acolo unde a fost apelată funcția. Atunci când JavaScript ajunge la instrucțiunea return, funcția se oprește (se întrerupe) din execuție și returnează ceea ce se specifică după cuvântul rezervat return.