Limbaje de programare de nivel jos
Limbajul de programare este o ”punte” între limbajul uman și limbajul binar, utilizat de dispozitivele digitale.
Există mai multe etape în istoria limbajelor de programare. Primele calculatoare erau programate direct prin utilizarea combinațiilor de semnale binare, adică chiar în limbajul calculatorului. Pentru a executa un program, sute de comutatoare erau setate în pozițiile necesare manual.
Primul limbaj de programare, diferit de limbajul calculatorului a fost limbajul de asamblare. Fiecare instrucțiune a acestui limbaj era, de fapt, descrierea unei instrucțiuni executate de calculator, doar că nu mai erau folosite secvențe binare. Acestea au fost înlocuite cu combinații de litere și cifre.
Pentru a fi executat, programul scris în limbajul de asamblare trebuia prealabil transformat în limbajul calculatorului. Această operație era efectuată cu ajutorul unui asamblor – program utilitar elaborat manual, adaptat la calculatorul particular.
Limbajele de asamblare erau dependente de construcția calculatoarelor, astfel fiecare model de calculator avea propriul limbaj de asamblare. Chiar dacă ele nu ofereau instrumente performante de programare, limbajele de asamblare au fost primele care au demonstrat posibilitatea de a transforma programele scrise cu simboluri alfanumerice în secvențe binare, înțelese de calculatoare. Limbajele de asamblare au fost au fost numite limbaje de programare de nivel jos.
Cu trecerea timpului calculatoarele deveneau tot mai performante, sarcinile executate – mai universale, datele prelucrate – mai variate. Ideia de ”traducere” a instrucțiunilor din o formă în alta a fost dezvoltată, astfel încât au apărut limbaje foarte apropiate de limbajul uman (în particulare – de limba engleză), care permit scrierea eficientă a programelor pentru realizarea unor sarcini generale sau specializate.
Acestea au fost limbajele de programare de nivel înalt, a căror reprezentanți remarcabili sunt: Fortran, Cobol, PL, Pascal, C, C++ și multe altele. Pentru ca seturile de instrucțiuni ale acestor limbaje sunt mult mai complexe decât cele a limbajelor de asamblare, utilizarea de transformare a programelor în limbaj calculator a fost înlocuită cu un program mai complex, numit compilator.
Rolul Compilatorului
Rolul compilatorului pentru limbajele de nivel înalt este similar asamblorului – transformarea instrucțiunilor scrise în limbajul de programare în instrucțiuni cod calculator. Deosebirea este că o instrucțiune a limbajului de programare de nivel înalt se poate transforma în mai multe instrucțiuni în limbaj calculator, spre deosebire de limbajele de asamblare, unde relația este 1:1.
Un compilator este un program care transformă codul sursă scris într-un limbaj de programare de nivel înalt în limbaj calculator.
Procesul de conversie a programului din limbajul de nivel înalt în limbajul calculatorului este cunoscut sub numele de compilare.
